Ce factori majori credeți că vor influenţa industria bunurilor de larg consum, pozitiv sau negativ, în acest an?

O primă influenţă este cea a creşterii costurilor de producţie şi distribuţie, implicit a preţului la raft din cauza creşterilor de preţ în energie, gaze, combustibil, care vor scădea puterea de cumpărare. De asemenea, creşteri de preţ pot apărea şi în urma devalorizării leului în raport cu moneda europeană, importurile fiind în relaţie directă cu acest indicator.
O altă influență ne aşteptăm să vină din partea mediului financiar bancar. În urma recentelor decizii guvernamentale care impacteaza mediul bancar, ne aşteptăm ca accesul la bani, la finanţare, creditare să fie îngreunat atât pentru consumatorul direct, cât şi pentru unii producători, cu impact în preţuri şi/sau puterea de cumpărare.
Inflaţia este un alt indicator care poate aduce neprevăzut în ceea ce priveşte preţurile şi puterea de achiziţie, fiind în continuare un indicator de urmărit.
Alte eventuale influenţe pot fi corelate cu consecinţele în plan economic ale Brexit-ului sau cu eventuale decizii guvernamentale legate de fluxul monetar direcţionat de românii din diaspora către cei din ţară şi eventuale taxări suplimentare ale acestor surse.

Având în vedere faptul că ultimii 2 ani au fost marcaţi de creşteri importante pentru toate categoriile din industria FMCG, credeți că anul 2019 va fi unul mai bun, unul de consolidare a acestui trend sau un an mai rău decât 2017 și 2018?

Creşterea economică a ultimilor ani a fost bazată pe consum şi pe „aruncarea” unui plus de bani în piaţă şi foarte puţin o creştere organică. În sfera bunurilor de larg consum, creşterea a fost de circa 6% (conform GfK România), dar principala „responsabilă” a fost inflaţia (4%), doar 2% fiind reprezentată de o creştere a volumelor cumpărate.
Aşadar, atât din cauza contextului intern - creşterile din zona utilităţilor şi a combustibilului menţionate (care vor afecta cu siguranţă bugetul consumatorilor), nivelul de îndatorare angajat de România - cât şi a celui internaţional, care vorbeşte tot mai mult de o nouă criză, aşteptarea este să nu vedem neapărat o creştere pe cele mai multe pieţe, ci mai curând o încercare de menţinere a nivelului câştigat în 2018.

Care dintre categoriile FMCG au acest potenţial de a-şi menţine trendul de creştere şi în 2019?

Anul trecut, românii nu au mai migrat către segmente de preţ superioare, aşa cum se întâmplase în 2017, deci nu am mai avut parte de uptrading-ul anului anterior. Reacţia retailerilor va fi foarte importantă în setarea liniilor de consum din 2019. Desigur, presiunea de a menţine accesibilitatea preţurilor va fi în continuare una importantă, atât pentru producători, cât şi pentru retailer.
Dar, având în vedere dinamica din retail din ultimii 2-3 ani, creşterea puternică a supermarketurilor, a discounterilor, dinamica foart bună a retailerilor online care se orientează tot mai mult şi către bunurile de larg consum, apreciem că aceştia vor avea un cuvânt greu de spus în promovarea diverselor categorii.
Cred în continuare în consolidarea şi chiar creşterea importanţei cumpărăturilor de tip top-up şi de aceea, toate categoriile care sunt (sau pot deveni !) relevante în acest tip de achiziţie, pot înregistra creşteri în acest an, dacă vor găsi formatele/SKU-rile câştigătoare pentru acest tip de achiziţie.
De asemenea, categoriile reprezentative pentru consumul în afara casei, on-the-go, au bune oportunităţi de creştere pe fondul menţinerii trendului ascendent al acestui tip de consum.
Alte categorii care pot avea un traseu pozitiv sunt cele care răspund nevoilor de leisure, sport şi wellbeing, trendului de healthy food, multe din ele încă la un nivel mic de penetrare, dar beneficiind de un trend pozitiv în ceea ce priveşte atitudinile şi stilul de viaţă căutat de români.

Referindu-ne strict la industria în care activați, cea de research – strâns legată de industria bunurilor de larg consum -, cu ce provocări credeți că se va confrunta în perioada care urmează?

Principalele provocări pentru piaţa de research ţin în primul rând de provocările clienţilor de research:
• un comportament agil, nevoia de a veni cu soluţii metodologice rapid de implementat, dar şi relevante, bine adaptate segmentului de public vizat;
• consolidarea parteneriatului agenţie – client: rezultatele trebuie să vină repede, iar schimbul de informaţii client-agenție să fie unul permanent, fluid, mereu ajustabil;
• deschiderea către a risca, de a folosi optim resursele off-line şi online, de a ajusta din mers metodologiile şi chiar obiectivele, atunci când realitatea „din teren” o cere;
• comportament anticipativ - nevoia de a fi cu un pas înainte, de a anticipa comportamente de consum şi cumpărare, de a înţelege trendurile de lifestyle şi impactul lor în relaţia oamenilor cu bunurile de larg consum;
• soluţii flexibile, adaptabile pentru branduri (flexibilitatea „emoţională” nu mai e în mod evident o provocare doar pentru oameni, ci şi pentru mărci);
• găsirea de mesaje relevante, consistente pentru a susţine beneficiile şi utilitatea researche-ului ad-hoc, având în vedere competitivitatea pe preţ, presiunea de optimizare a bugetelor şi competiţia tot mai mare din zona big data, in-home research, soluţii globale/regionale;
• criza din piaţa muncii - dificultatea de a găsi şi păstra specialişti (pe toate nivelele de senioritate) atât în agenţie, cât şi în echipele client.