Cine este Sofia Irimie, continuatoarea Anei Aslan, seniorul cercetării la Farmec, compania pe care Ana Aslan a ales-o în 1967 pentru a produce Gerovital H3?
S-a angajat la Farmec în 1977, după terminarea facultăţii, ca inginer chimist. După şase ani este repartizată la departamentul « Cercetare », pe care îl conduce neîntrerupt începând din 1994, perioadă în care a contribuit la crearea a câtorva mii de produse intrate pe piaţa cosmeticelor, dintre care câteva zeci sunt concepţie proprie.
Voi la ce vă gândiți când peste câteva ore urmează să întâlniți un cercetător? Eu, sincer, am în fața ochilor imaginea părului ciufulit al lui Einstein. Dar și frenezia din trupul lui Thomas Edison când a descoperit becul cu incandescență, iar el se mișca de parcă ar fi fost o componentă a acelui circuit electric. Dacă vă spun că cercetătorul nostru este o femeie, imaginea se schimbă și o avem, imaginar, în față pe Ana Aslan, printre eprubetele de laborator.
Acum nu mai suntem atât de departe de adevăr, pentru că cercetătoarea despre care vorbesc practică această meserie de 42 de ani (da, de patruzeci şi doi de ani!) în cadrul unei companii de cosmetice care, nu întâmplător, dezvoltă anual alte și alte produse ale brandului lansat de Ana Aslan, dar și multe alte branduri. Și nu pot să vă spun dacă Gerovitalul este ”vinovat” pentru asta, dar nu am scris greșit numărul de ani – sunt 42 de ani de cercetare pe care doamna Irimie i-a petrecut în laboratoarele companiei Farmec din 47 de ani ca angajat al companiei, o cifră la care unii oameni se gândesc la pensii speciale când împlinesc vârsta, în timp ce succesoarea Anei Aslan muncește și plătește taxe pentru pensia lor. ”Doamna Jofi” (diminutivul ardelenesc pentru Sofia), așa cum îi spun colegii, sau Sofia Irimie, cum îi este numele, a împlinit această sumă de ani în cadrul companiei Farmec.
Am mers la Farmec decis să scriu un interviu profesional cu doamna Sofia Irimie, șefa departamentului de cercetare din companie. Am plecat de acolo convins că nu voi scrie doar un interviu profesional, pentru că acest gen jurnalistic transmite mult know how, dar foarte puțină emoție. Ori, în cadrul acestei întâniri, emoția a fost cea care a condus discuția, de la un capăt la altul, de o parte și de cealaltă a reportofonului. Privirea uneori sfredelitoare a Sofiei Irimie îmi spunea că interlocutorul este o persoană dinamică în gândire, chiar dacă postura de a se afla în fața unui microfon nu era tocmai cea mai obișnuită situație. Șclipirea din ochi ei aducea însă aminte de privirea bunicilor în fața cărora nepoții încearcă să ascundă o boacănă. Aveam să înțeleg, spre sfârșitul acestei întâlniri, de unde vine această sclipire.
Sofia Irimie: ”Din experiența trecutului trebuie să formăm viitorul acestei companii”

Lipsit de confortul birourilor corporatiste, spațiul în care am realizat interviul transmite indicii despre personalitatea doamnei Irimie. Din spatele peretelui din stanga se aud voci, amestecate cu un ușor zgomot de eprubete. În spatele biroului, lumina ce intra printr-o fereastră către curtea interioară ne-a încurcat în realizarea unor imagini de calitate, dar fără acea lumina chipul doamnei nu mai era la fel de luminos. Pe peretele din spate, sprijinită de țevile de calorifer, o cârjă tip baston indică ceva probleme de locomoție la această vârstă venerabilă. Jur-împrejurul biroului, cutii cu produse cosmetice, produse realizate de Farmec dar și de către competitori. Pe birou – un amestec de produse pentru generații diferite, de la brandul Gerovital la cea mai nouă gamă destinată generației Z – Gerovital Must Have.
Ce spune Mircea Turdean, CEO Farmec:
”În urmă cu 30 de ani, în prima mea zi de lucru, am venit la Farmec la Cercetare, iar doamna Jofi a fost primul meu șef. Am văzut de atunci cum lucrează și pot să spun că și acum, după 30 de ani, colegii cu care lucrează dar și furnizorii, și echipele de comunicare de produs, modul în care analizează tendințele cu echipele de research, toți spun că are cea mai tânără gândire, cea mai inovatoare. Este o definiție a cercetătorului care spune că acesta este un om creativ, cu minte tânără progresivă. Prima persoană descrisă de aceste cuvinte este doamna Jofi. Nu merită să ne uităm în buletin, ea acționează și gândește ca un cercetător. Ca și tatăl meu, Liviu Turdean, care a pus bazele acestei companii la intrarea în economia de piață, și doamna Jofi a crescut cel puțin trei generații de cercetători și a trasat un mod de lucru prin care firma poate merge mai departe. Are cunoștințe vaste nu numai în cercetare, cunoaște procesul tehnologic, procesul de producție, are abilități manageriale deosebite.”
Sofia Irimie: ”Cred că asta este prima soluție de prevenire a bolii secolului – Alzheimer -, să-ți miști mintea, să o folosești, și asta am făcut mai mulți oameni din această fabrică nu doar eu. Unii au fost chiar mentori, și aici mă refer la fostul director general, noi îi spuneam Generalul (Liviu Turdean, tatăț actualului CEO, Mircea Turdean). Această firmă este creația dânsului, a avut o minte strălucitoare și, într-adevăr, foarte tânără. Atunci când a avut loc acea să-i zicem revoluție, în 1989, a fost singurul care știa în ce lume este și ce trebuie făcut, era vizionar, noi ceilalți eram ignoranți. Nu știam ce este economia de piață, ce este economia concurențială, ce trebuie să facem ca să rezistăm pe piață. De la el am învățat că din experiența trecutului trebuie să formăm viitorul acestei companii.
Cum ați ajuns cercetător?
Nu am fost de la început cercetător. Am terminat facultatea în 1977 și am ajuns la Farmec în urma unei repartiții guvernamentale primită la absolvire. Așa era atunci. Timp de 6-7 ani am lucrat în producție, ca inginer chimist. În 1983 am fost repartizată în compartimentul de cercetare, deci practic de 41 de ani. În 1994 am preluat rolul de coordonare a departamentului de cercetare, deci sunt de 30 de ani pe această poziție. Cercetarea realizată în fabrică este cu totul altceva decât ceea ce se cunoaște despre cercetarea fundamentală, care are la noi prea puțină aplicabilitate. La Farmec s-a desfășurat permanent o cercetare aplicativă, Tot ce am cercetat aici s-a finalizat și concretizat în game foarte largi de cosmetice pe care le are compania. Sunt peste 800 de produse diferite în nomenclatorul nostru acum, toate sunt creațiile proprii ale acestui colectiv.
Câte dintre produsele din nomenclatorul de acum sunt creația Sofiei Irimie?
Nu știu să vă spun, câteva zeci. Dar la noi produsele sunt creația unei echipe, a colectivului din departamentul de cercetare, la care se adaugă și persoane de la marketing, comunicare, producție sau achiziții. De aceea produsele noastre rezistă pe piață, rezistă în fața competiției, pentru că sunt rezultatul muncii în echipă. Toate produsele din nomenclator au trecut și pe la mine, și pe la alți colegi, înainte de a ajunge pe rafturi. Nu întotdeauna au fost ascultate toate părerile, dar rezultatele au fost pozitive. Nu spun că nu au fost și conflicte, și probleme dificil de rezolvat, dar colectivul de la Farmec este ca o familie. Chiar sunt familii care și-au adus aici copii să lucreze, toți au pornit de jos, învață tot procesul tehnologic, iar acum am ajuns ca și nepoții să lucreze cu bunicii lor în fabrică.
Nu ați fost tentată să schimbați locul, compania?
A existat această tentație, la orice om există, dar unul dintre motivele principale pentru care am rămas aici a fost atașamentul față de colectiv. Astăzi poate această consecvență de a rămâne mulți ani într-o companie nu mai este neapărat un merit, pentru un tânăr. Dar pasiunea pentru ceea ce faci, indiferent de loc și de companie, continuă să fie un factor de diferențiere. Dacă te preocupă ceea ce faci și esti pasionat, rezultatele muncii tale se văd, nu rămâi într-un loc doar așteptând pensia. Când se adună zile multe libere, în perioadele de sărbători, abia aștept să mă întorc în fabrică, să simt că fac ceva și că este nevoie de mine.
Ce planuri profesionale aveți pentru anul 2025?
Avem multe planuri pentru anul 2025, majoritatea orientate către crearea de produse noi. Nu doar eu, este vorba despre tot colectivul departamentului de cercetare, suntem acum nouă persoane care lucrăm în acest domeniu. Sunt provocări mari pentru viitor, produse care necesită studiu foarte temeinic și avem game întregi de produse care trebuie să iasă pe piață în acest an. Suntem într-un domeniu foarte mobil și care se schimbă rapid. Ca și în fashion, și în cosmetică produsele pe piață se schimbă extraordinar de rapid, iar noi trebuie să aducem produse noi, altele și altele, înnoite și îmbunătățite, care țin pasul cu tot ce este nou în acest domeniu.
Cum reușiți să țineți pasul cu trendurile, cu ceea ce e la modă pentru generațiile tinere? Care este rețeta?
Este important să fii mereu la zi cu ceea ce este nou și plăcut pentru ei, dar poate cel mai important este ca tinerii să fie ascultați. Nu-mi place când generația noastră, de adulți, spune despre tineretul de astăzi că este într-un numit fel și încep criticile. Nu-i adevărat! Tineretul de azi este extraordinar de capabil. Tot ceea ce este calculator, sau AI, ei cunosc, pot stăpâni și pot utiliza, nu este puțin. Fiecare tânăr din ziua de azi are idei, poate nu sunt toate bune, poate unele sunt greșite, dar tocmai de aceea trebuie ascultați. Trebuie să ținem cont de părerea lor, ba mai mult, aș spune că foarte mult putem învăța de la ei. E adevărat că sursele de informare sunt mai accesibile în ziua de azi, dar nu este puțin lucru când un tânăr intră pentru prima dată într-o fabrică și într-o săptămână, două săptămâni, este în stare să îndeplinească anumite sarcini vitale pentru fabrică.
Din ce resurse vine această răbdare pentru a-i asculta și a-i înțelege pe tineri?
Nu am alături de mine copiii și pe cei trei nepoței – care sunt adorabili - și le simt lipsa enorm; compensez cu activitatea în firmă pentru că ei fiind departe, nu-mi pot îndeplini sarcina de bunică în mod corespunzător.
....
Acum am înțeles de unde vine acea sclipire a ochilor pe care doar la bunici o întâlnești. La mulți ani de 8 martie, doamna Jofi! Sperăm că nepoții să vă dea putere pentru alte câteva game de produse pe care să le puneți pe piață sub îndrumarea dumneavoastră! Și să fie mândri de o așa bunică!