Se schimbă trendul pe consum

Luni, 11 Septembrie 2017, ora 16:09 | Vizualizari: 400
de Carol Popa

Preţurile materiilor prime, inflaţia, creşterea salariilor bugetarilor, incertitudinile fiscale şi creşterea deficitului comercial extern au redus ritmul de creştere a consumului

 

Managerii de vânzări au observat în rezultatele din această vară o inversare a trendului pe consum. Nu neapărat o scădere, dar în valorile macroeconomice ­există semnale clare că se înregistrează o încetinire a ritmului de creştere. Semn că industria bunurilor de larg consum se apropie de vârful sinusoidei. Vom rămâne acolo, pe vârf? Indicatorii macroeconomici şi instabilitatea fiscală spun că nu.

 

În prima jumătate a lunii august, raportul asupra inflaţiei prezentat de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, expune factorii de risc şi factorii de incertitudine care au determinat Banca Naţională să revizuiască în sens crescător prognozele pentru inflaţie în  perioada următoare. BNR a revizuit prognozele de inflaţie, pentru decembrie 2017 fiind de 1,9% (+0,1 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară), iar pentru decembrie 2018 de 3,2% (+0,1 pp), potrivit raportului publicat pe site-ul instituţiei. Totodată, Mugur Isărescu a precizat că majorarea accizelor la carburanţi va avea efecte negative asupra inflaţiei, însă acestea nu au fost analizate în cadrul raportului, de vreme ce, în acel moment, proiectul de Ordonanţă pentru modificarea Codului fiscal era în dezbatere publică

.

Mugur Isărescu: „Din ce în ce mai puţine preţuri scad şi, în acelaşi timp, din ce în ce mai multe preţuri cresc, arată indicele de difuziune. (…) Presiuni în sus asupra inflaţiei vin atât din politica fiscală, cât şi din preţurile administrate, în special la energie. De asemenea, presiunile vin şi de pe piaţa forţei de muncă, dar şi din importuri, unde preţurile nu mai scad. Costurile cu manopera, dar şi cele cu materia primă, merg în sus. (…) Creditele, din păcate, merg vârtos înainte, şi cele pentru consum, şi cele pentru locuinţe. Spun din păcate pentru că creditele destinate corporaţiilor merg mult mai încet, crescând doar cu 2%. Am dori să vedem aici o creditare mai amplă a firmelor, mai mult curaj din partea băncilor. (…) Acciza la carburanţi ne va afecta, va împinge inflaţia în sus. N-am introdus-o în calculul prognozei pentru că, deocamdată, este doar o discuţie. Riscul, aţi văzut, vine din politica fiscală şi din preţurile administrate.”

 

În câteva fraze, guvernatorul BNR a zugrăvit tabloul în care se întrevede că trendul crescător pentru consum se va menţine până la sfârşitul acestui an, după care vom înregistra cel mai mare puseu inflaţionist din ultimii 4 ani – prognoza pentru inflaţie în martie 2018  este de 3,00%, faţă de 1,9 % în decembrie 2017. Graficul pre­zentat de Mugur Isărescu pentru susţinerea acestei pre­zentări este concludent.

 

Mugur Isărescu a mai spus că tendinţa este imprimată de preţurile alimentelor. De asemenea, „au avut o oarecare influenţă şi tensiunile politice din luna iunie, care au afectat temporar cursul de schimb”. Referindu-se la consumul populaţiei ca „principal motor de accelerare a creşterii economice”, Mugur Isărescu a arătat că „din păcate” consumul este încurajat de creditare. 

 

Mai în glumă, mai în serios, guvernatorul a constatat în afara discursului oficial că anul viitor România ar putea înregistra cea mai mare inflaţie din Europa. Iar dacă o parte din cauze au fost definite mai sus, să vedem cum se vor reflecta ele în economia reală, în mod special în industria bunurilor de larg consum.

 

Inflaţie mare înseamnă dobânzi mai mari la credite. Pentru producători, asta reprezintă costuri mai mari de producţie, costuri ce se vor reflecta în preţuri. Iar preţuri mai mari la bunuri de larg consum conduc la o restrângere a consumului. Pentru consumatori, dobânzi mai mari înseamnă credite de consum mai puţine sau mai mici ca valoare, adică exact ceea ce semnala Mugur Isărescu. O reducere a creditării conduce la o reducere a consumului. Pe de altă parte, consumatorii care au datorii la bănci şi vor avea de plătit dobânzi mai mari vor tăia din coşul de consum, pentru plata ratelor.

 

Preţurile materiilor prime sunt pe trend crescător de aproape 5 luni pe bursele internaţionale de măr­furi. Materii prime mai scumpe înseamnă o creştere a preţurilor pentru produsele finite. Cele mai importante categorii de producători afectaţi de preţurile materiilor prime sunt cei din industria preparatelor din carne, din industria uleiului, din panificaţie şi crescătorii de păsări, care înregistrează creşteri de preţuri pentru furaje.

 

Acciza pentru carburanţi afectează din punct de vedere economic orice activitate de producţie, transport sau logistică. Efectele acestei taxe suplimentare se amplifică în multe cazuri artificial peste impactul la ­nivel nominal, dar costurile reale se reglează în decurs de câteva luni. Ceea ce înseamnă că în primele luni de aplicare, acciza pe carburant va avea un impact mai mare asupra costurilor decât în perioada ulterioară.

 

Incertitudinea legislativă şi instabilitatea fiscală au determinat companiile din sectorul privat să fie mult mai atente la cheltuieli, ceea ce a determinat pentru o perioadă de timp o îngheţare a creşterilor veniturilor salariale în zona privată a economiei. Creşterea salariilor bugetarilor a adus, împreună cu o creştere temporară a consumului pe volume de mărfuri, un dezechilibru major pe piaţa forţei de muncă şi presiuni pentru venituri salariale mai mari în sectorul privat. Or, creşterea veniturilor salariale în absenţa unei creşteri de productivitate generează, indirect, inflaţie. În acest fel riscăm să intrăm într-un cerc vicios foarte periculos, în care lipsa personalului calificat - atras cu salarii mai mari pe posturi în structurile de stat - conduce la o scădere a productivităţii în zona privată a economiei. Dar această scădere de productivitate este recompensată cu mai mulţi bani, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mari pentru fiecare leu producţie netă.

 

Deficitul bugetar a fost de 5,14 miliarde lei pe execuţia bugetară la 7 luni în 2017, reprezentând 0,63% din PIB, faţă de 1,73 miliarde lei deficit în primele 7 luni din 2016, însemnând 0,23% din PIB. Creşterea de aproape trei ori a deficitului  pune presiune pe costurile de refinanţare a deficitului, iar asta poate conduce la probleme în fluxurile de numerar, în special pentru producătorii care au contracte comerciale cu instituţii ale statului: şcoli, spitale, armată etc. Întârzierile la plată în condiţiile unei inflaţii de 3% au impact negativ asupra costurilor de producţie şi erodează cashflow-ul companiilor. 

 
 
 

Adauga un comentariu



Special

6 tipsuri pentru abordarea modernă a relației comerciale furnizori-retaileri

Ce trebuie să facă un furnizor înainte de a porni la negocierea cu buyerii unui mare lanţ de retail? Ce trebuie să ştie despre cel cu care negociază? Ce informaţii trebuie să prezinte despre produsul lui? Ce atitudine are față de cel cu care negociază? Cum se îmbracă la negociere? Ce...

5 mari provocări în retail aduse de torentul AMAZON

Ce schimbări aduce în retailul modern european invazia agresivă a celui mai mare retailer online.   Cum intri în competiţie cu un retailer care nu pune miză pe adaosul comercial?    E dificil să concurezi cu un competitor de talia Amazon, pentru că are un model de business ce...

arhiva sectiunii

Harta retailului modern


Nou! Harta retailului modern din Romania.

Harta Retailului Modern - 30 septembrie 2017




Retail

Principalele etape ale procesului de remodelare a magazinelor BILLA

În 22 decembrie 2015, Carrefour anunța semnarea unui acord de achiziție a societății Billa România, cu Grupul Rewe. Într-o a doua etapă, pe 29 iunie 2016, Consiliului Concurenței abrobă achiziţia celor 86 de magazine Billa. Datorită acestei achiziții, Carrefour devenea primul operator de...

Luna august a adăugat 24 de noi magazine în rețeaua retailului modern

Cele mai multe deschideri au avut loc în cadrul rețelelor Profi (16) și Mega Image (4) Profi ajunge la 610 unități În luna august, Profi a deschis în total 16 magazine. Cinci dintre acestea sunt în format City și au fost inau­gurate în Roșiori de Vede (Teleorman), București,...

arhiva sectiunii