Limita dintre nevoile şi mofturile consumatorului

Marti, 08 August 2017, ora 11:04 | Vizualizari: 562

O  serie de schimbări apărute în strategia cu care producătorii locali de bunuri de larg consum abordează consumatorii au determinat un curent favorabil creşterii calităţii produselor, în detrimentul campaniilor axate strict pe preţ. Cremwurşti cu 80% carne, „eticheta curată” pe produse, legume şi fructe provenite de pe piaţa locală, toate acestea au apărut ca urmare a unor tendinţe manifestate de consumatori şi exploatate de companii pentru a veni în întâmpinarea acestora.

 

Pentru că, nu-i aşa, nevoile clientului sunt mai presus de orice raţionament economic şi ele trebuie respectate! De la nevoia consumatorlui de a se aproviziona cu produse cât mai curate, cât mai naturale, până la intenţiile manifestate de unii lideri de opinie cu privire la suprataxarea alimentelor ce conţin substanţe care, în exces, devin dăunătoare organismului, nu mai este decât un pas. În fond, dacă pentru alcool sau ţigări se plătesc accize, de ce nu s-ar utiliza acelaşi standard şi pentru produse care conţin excesiv sare sau zahăr? Altfel spus, cine şi pe ce criterii stabileşte limita dintre nevoile consumatorului şi mofturile acestui consumator în materie de produse sănătoase? Şi până unde se poate merge în această direcţie, astfel încât să nu mai generăm confuziile apărute în urmă cu câţiva ani între produsele tradiţionale şi produsele realizate industrial, după reţete tradiţionale?

 

Cu siguranţă, consumatorul este primul care va jongla cu aceste talere, iar pe măsură ce pretenţiile lui în materie de produse eco/bio vor creşte, industria va fi nevoită să răspundă acestor cerinţe. De aceea, implicarea statului într-un sistem de suprataxare pe anumite categorii de alimente pare relativ inutilă. Această implicare se poate justifica doar în cazul în care cineva a gândit un sistem de suprata­xare a alimentelor ce conțin în exces substanțe dăunătoare, pentru a finanţa acţiuni legate de sănătatea populaţiei. Dar un astfel de mecanism şi-a dovedit ineficienţa în problemele de mediu, unde statul colectează bani de la generatorul de deşeuri, în timp ce principalul generator, consumatorul, nu resimte nici o remuşcare ecologică atunci când aruncă de-a valma deşeuri de produse cu resturi de produse consumate pe jumătate. Același sistem și-a dovedit ineficiența în colectarea taxei de drum, iar drumurile au rămas la fel de proaste.

 

 
 

Adauga un comentariu

Special

Personal data - punct. Și de la capăt

GDPR: Marketing în alertă!     General Data Protection Regulation transformă datele personale ale consumatorilor, din peștișorul de aur al departamentelor de marketing, în castane fierbinți. Companiile trebuie să reconstruiască din temelii bazele de date și să ceară...

Paradoxul BIO

Sunt aproape 15.000 de producători români certificați plus încă 2.000 în curs de certificare, dar la raft avem foarte puţine produse românești BIO. Atât consumatorii, cât şi retailerii, așteaptă o creştere a ofertei de produse locale ecologice.   Piaţa produselor ecologice...

arhiva sectiunii

Harta retailului modern


Nou! Harta retailului modern din Romania.

Harta Retailului Modern - 30 noiembrie 2017


Retail

Luna octombrie a bifat 26 de deschideri în retailul modern

Profi a inaugurat în octombrie 19 magazine, dintre care cinci în format Standard, şapte în format City şi alte şapte în format Loco. Cele mai recente s-au deschis la Baia de Arieş, Bălteşti (Prahova), Braşov, Bucureşti şi Timişoara. Prezentă în 353 de localități, Profi este rețeaua...

Principalele etape ale procesului de remodelare a magazinelor BILLA

În 22 decembrie 2015, Carrefour anunța semnarea unui acord de achiziție a societății Billa România, cu Grupul Rewe. Într-o a doua etapă, pe 29 iunie 2016, Consiliului Concurenței abrobă achiziţia celor 86 de magazine Billa. Datorită acestei achiziții, Carrefour devenea primul operator de...

arhiva sectiunii