Limita dintre nevoile şi mofturile consumatorului

Marti, 08 August 2017, ora 11:04 | Vizualizari: 388

O  serie de schimbări apărute în strategia cu care producătorii locali de bunuri de larg consum abordează consumatorii au determinat un curent favorabil creşterii calităţii produselor, în detrimentul campaniilor axate strict pe preţ. Cremwurşti cu 80% carne, „eticheta curată” pe produse, legume şi fructe provenite de pe piaţa locală, toate acestea au apărut ca urmare a unor tendinţe manifestate de consumatori şi exploatate de companii pentru a veni în întâmpinarea acestora.

 

Pentru că, nu-i aşa, nevoile clientului sunt mai presus de orice raţionament economic şi ele trebuie respectate! De la nevoia consumatorlui de a se aproviziona cu produse cât mai curate, cât mai naturale, până la intenţiile manifestate de unii lideri de opinie cu privire la suprataxarea alimentelor ce conţin substanţe care, în exces, devin dăunătoare organismului, nu mai este decât un pas. În fond, dacă pentru alcool sau ţigări se plătesc accize, de ce nu s-ar utiliza acelaşi standard şi pentru produse care conţin excesiv sare sau zahăr? Altfel spus, cine şi pe ce criterii stabileşte limita dintre nevoile consumatorului şi mofturile acestui consumator în materie de produse sănătoase? Şi până unde se poate merge în această direcţie, astfel încât să nu mai generăm confuziile apărute în urmă cu câţiva ani între produsele tradiţionale şi produsele realizate industrial, după reţete tradiţionale?

 

Cu siguranţă, consumatorul este primul care va jongla cu aceste talere, iar pe măsură ce pretenţiile lui în materie de produse eco/bio vor creşte, industria va fi nevoită să răspundă acestor cerinţe. De aceea, implicarea statului într-un sistem de suprataxare pe anumite categorii de alimente pare relativ inutilă. Această implicare se poate justifica doar în cazul în care cineva a gândit un sistem de suprata­xare a alimentelor ce conțin în exces substanțe dăunătoare, pentru a finanţa acţiuni legate de sănătatea populaţiei. Dar un astfel de mecanism şi-a dovedit ineficienţa în problemele de mediu, unde statul colectează bani de la generatorul de deşeuri, în timp ce principalul generator, consumatorul, nu resimte nici o remuşcare ecologică atunci când aruncă de-a valma deşeuri de produse cu resturi de produse consumate pe jumătate. Același sistem și-a dovedit ineficiența în colectarea taxei de drum, iar drumurile au rămas la fel de proaste.

 

 
 

Adauga un comentariu



Special

6 tipsuri pentru abordarea modernă a relației comerciale furnizori-retaileri

Ce trebuie să facă un furnizor înainte de a porni la negocierea cu buyerii unui mare lanţ de retail? Ce trebuie să ştie despre cel cu care negociază? Ce informaţii trebuie să prezinte despre produsul lui? Ce atitudine are față de cel cu care negociază? Cum se îmbracă la negociere? Ce...

5 mari provocări în retail aduse de torentul AMAZON

Ce schimbări aduce în retailul modern european invazia agresivă a celui mai mare retailer online.   Cum intri în competiţie cu un retailer care nu pune miză pe adaosul comercial?    E dificil să concurezi cu un competitor de talia Amazon, pentru că are un model de business ce...

arhiva sectiunii

Harta retailului modern


Nou! Harta retailului modern din Romania.

Harta Retailului Modern - 30 septembrie 2017




Retail

Principalele etape ale procesului de remodelare a magazinelor BILLA

În 22 decembrie 2015, Carrefour anunța semnarea unui acord de achiziție a societății Billa România, cu Grupul Rewe. Într-o a doua etapă, pe 29 iunie 2016, Consiliului Concurenței abrobă achiziţia celor 86 de magazine Billa. Datorită acestei achiziții, Carrefour devenea primul operator de...

Luna august a adăugat 24 de noi magazine în rețeaua retailului modern

Cele mai multe deschideri au avut loc în cadrul rețelelor Profi (16) și Mega Image (4) Profi ajunge la 610 unități În luna august, Profi a deschis în total 16 magazine. Cinci dintre acestea sunt în format City și au fost inau­gurate în Roșiori de Vede (Teleorman), București,...

arhiva sectiunii