Limita dintre nevoile şi mofturile consumatorului

Marti, 08 August 2017, ora 11:04 | Vizualizari: 128

O  serie de schimbări apărute în strategia cu care producătorii locali de bunuri de larg consum abordează consumatorii au determinat un curent favorabil creşterii calităţii produselor, în detrimentul campaniilor axate strict pe preţ. Cremwurşti cu 80% carne, „eticheta curată” pe produse, legume şi fructe provenite de pe piaţa locală, toate acestea au apărut ca urmare a unor tendinţe manifestate de consumatori şi exploatate de companii pentru a veni în întâmpinarea acestora.

 

Pentru că, nu-i aşa, nevoile clientului sunt mai presus de orice raţionament economic şi ele trebuie respectate! De la nevoia consumatorlui de a se aproviziona cu produse cât mai curate, cât mai naturale, până la intenţiile manifestate de unii lideri de opinie cu privire la suprataxarea alimentelor ce conţin substanţe care, în exces, devin dăunătoare organismului, nu mai este decât un pas. În fond, dacă pentru alcool sau ţigări se plătesc accize, de ce nu s-ar utiliza acelaşi standard şi pentru produse care conţin excesiv sare sau zahăr? Altfel spus, cine şi pe ce criterii stabileşte limita dintre nevoile consumatorului şi mofturile acestui consumator în materie de produse sănătoase? Şi până unde se poate merge în această direcţie, astfel încât să nu mai generăm confuziile apărute în urmă cu câţiva ani între produsele tradiţionale şi produsele realizate industrial, după reţete tradiţionale?

 

Cu siguranţă, consumatorul este primul care va jongla cu aceste talere, iar pe măsură ce pretenţiile lui în materie de produse eco/bio vor creşte, industria va fi nevoită să răspundă acestor cerinţe. De aceea, implicarea statului într-un sistem de suprataxare pe anumite categorii de alimente pare relativ inutilă. Această implicare se poate justifica doar în cazul în care cineva a gândit un sistem de suprata­xare a alimentelor ce conțin în exces substanțe dăunătoare, pentru a finanţa acţiuni legate de sănătatea populaţiei. Dar un astfel de mecanism şi-a dovedit ineficienţa în problemele de mediu, unde statul colectează bani de la generatorul de deşeuri, în timp ce principalul generator, consumatorul, nu resimte nici o remuşcare ecologică atunci când aruncă de-a valma deşeuri de produse cu resturi de produse consumate pe jumătate. Același sistem și-a dovedit ineficiența în colectarea taxei de drum, iar drumurile au rămas la fel de proaste.

 

 
 

Adauga un comentariu



Special

Topurile rentabilității în FMCG

Companiile de producție sunt vedetele clasamentelor privind rentabilitatea obținută în afacerile derulate în 2016.   Producătorii de bunuri de larg consum domină topurile de rentabilitate realizate de revista Piaţa pe baza datelor financiare publicate pentru anul 2016. Dacă în ceea ce...

Topurile industriei FMCG

Industria FMCG a trecut pragul de 100 de miliarde de lei, afaceri realizate în 2016 de principalele 100 de companii Cele mai importante 100 de companii din industria bunurilor de larg consum au realizat în anul fiscal 2016, cumulat, afaceri totale în valoare de  100,74 miliarde lei (22 miliarde...

arhiva sectiunii

Harta retailului modern


Nou! Harta retailului modern din Romania.

Harta Retailului Modern - 31 iulie 2017




Retail

Retailul european staționează, cel românesc încinge motoarele

În primul trimestru al anului 2017, comerțul modern din România a atins o cotă de piață de 62%, câștigând aproximativ 2 puncte procentuale în detrimentul comerțului tradițional, arată datele GfK Consumer Panel. Discounterii, supermarketurile și magazinele moderne de proximitate au cea mai...

Farmec apasă pedala de accelerație a deschiderilor de magazine proprii

Ținta este un număr de 50 de magazine care să acopere toate zonele țării   Într-un interviu acordat revistei Piața, Mircea Turdean, directorul general al companiei Farmec, a vorbit despre strategia de extindere a rețelelor de magazine proprii Farmec și Gerovital, despre ce încasări au acestea...

arhiva sectiunii