Ecomarketing sau taxpackaging? Ce alegi?

Miercuri, 10 Mai 2017, ora 15:39 | Vizualizari: 380
de Carol Popa

Ideea promovării unor ambalaje ecofriendly pen­tru diferite produse din industria bunurilor de larg consum nu este nouă. A fost promovată prin diverse campanii CSR de companii multinaţionale, cu scopul de a promova protecţia mediului prin puterea exemplului. O retrospectivă a acestor campanii arată însă că de fiecare dată campaniile în cauză au fost legate de produse lansate în serie scurtă sau, şi mai concludent, pentru SKU-urile cu cele mai slabe vânzări, asociind produsul cu un factor emoţional ce poate genera impuls de cumpărare. 

 

În fascinanta economie românească,  un astfel de fenomen se traduce cu totul altfel. În absenţa unor soluţii viabile prin care să rezolve problemele colectării selective şi reciclării deşeurilor din ambalaje, comitete şi comisii, dar şi coaliţii pentru o economie circulară promovează direct sau prin interpuşi un soi de sistem de taxare a ambalajelor după gradul şi uşurinţa reciclării acestora. Dacă în urmă cu câteva luni, ideea unor modificări legislative care să vizeze industria de packaging era fluturată de unu sau doi interlocutori pe la câte o conferinţă obscură, în ultima lună semnalele de acest gen se înteţesc, semn că în malaxorul economiei circulare marketingul şi identitatea brandului susţinută prin ambalaj este doar o formă fără conţinut.

 

Concret, la ultimele dezbateri privind colectarea selectivă, dezbateri ce au avut loc la Comisia de Mediu din Senat la începutul lunii mai, trei din cele 28 de persoane prezente în sală au pomenit, punctual sau trecător, de necesitatea restricţionării libertăţilor de exprimare prin designul de ambalaj! Ţintă directă – industria de ambalaje, victime colaterale – producătorii din industria FMCG, cei care au nevoie ca de aer de diferenţierea oferită de ambalaj în marea concurenţă de la raft.

 

Propunerile privind limitarea libertăţilor în designul de ambalaje nu sunt încă suficient cristalizate, dar pornesc de la ideea de taxare suplimentară pentru fiecare kilogram de ambalaj ce nu poate fi sortat în scopul reciclării. Adică fiecare PET poate fi sortat prin separarea capacului de butelie, dar dacă pe respectivul PET eticheta nu este realizată din acelaşi material cu PET-ul sau din hîrtie ce poate fi îndepartată cu jet de apă rece, atunci ambalajul ar putea fi taxat ca poluator în egală măsură, dar păstrând proporţiile cu industria petrolieră.

 

Scopul unor astfel de iniţiative pare să fie, declarativ, protecţia mediului. În subsidiar, colectarea de noi taxe, fără a fi utilizate în mod eficient pentru îndepărtarea efectelor care le-au generat, poate conduce cu gândul către o nouă coaliţie care trebuie să cheltuie nişte bani, iar acum creează cadrul pentru colectarea lor.

 

 

 

Adauga un comentariu



Special

5 mari provocări în retail aduse de torentul AMAZON

Ce schimbări aduce în retailul modern european invazia agresivă a celui mai mare retailer online.   Cum intri în competiţie cu un retailer care nu pune miză pe adaosul comercial?    E dificil să concurezi cu un competitor de talia Amazon, pentru că are un model de business ce...

Topurile rentabilității în FMCG

Companiile de producție sunt vedetele clasamentelor privind rentabilitatea obținută în afacerile derulate în 2016.   Producătorii de bunuri de larg consum domină topurile de rentabilitate realizate de revista Piaţa pe baza datelor financiare publicate pentru anul 2016. Dacă în ceea ce...

arhiva sectiunii


Harta retailului modern


Nou! Harta retailului modern din Romania.

Harta Retailului Modern - 31 august 2017




Retail

Luna august a adăugat 24 de noi magazine în rețeaua retailului modern

Cele mai multe deschideri au avut loc în cadrul rețelelor Profi (16) și Mega Image (4) Profi ajunge la 610 unități În luna august, Profi a deschis în total 16 magazine. Cinci dintre acestea sunt în format City și au fost inau­gurate în Roșiori de Vede (Teleorman), București,...

Retailul european staționează, cel românesc încinge motoarele

În primul trimestru al anului 2017, comerțul modern din România a atins o cotă de piață de 62%, câștigând aproximativ 2 puncte procentuale în detrimentul comerțului tradițional, arată datele GfK Consumer Panel. Discounterii, supermarketurile și magazinele moderne de proximitate au cea mai...

arhiva sectiunii