Job-urile din perspectiva tinerilor între 15 și 34 de ani

Miercuri, 15 Martie 2017, ora 13:18 | Vizualizari: 470

Milenarii consideră că succesul unei companii depinde în egală măsură de satisfacţia angajaţilor şi de calitatea produselor şi serviciilor oferite, arată un studiu realizat de EXACT Cercetare și Consultanță şi WaveTreeZero.


Dacă pentru românii între 15-60 de ani, calitatea produselor şi serviciilor influenţează cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punând pe primul loc acest criteriu), pentru generaţia tânără, 15-34 de ani, satisfacţia printre angajaţi are o importanţă la fel de mare: 28% consideră acesta un influențator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor şi serviciilor, cu 27%. Tot în rândul tinerilor creşte importanta grijei şi a focusului pe client, 14% considerând serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Aşadar, se pune din ce în ce mai mult accentul în cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grijă pentru relaţiile umane într-un business: fie că este vorba de personalul angajat, fie că este vorba de relaţiile cu clienţii companiei.

Ce caută tinerii la jobul ideal?

Când s-au raportat la ei ca angajaţi, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce ţin de creşterea şi dezvoltarea lor ca resurse umane, chiar dacă cele materiale sunt încă principalele lucruri la care se uită. Chiar dacă atunci când vorbesc de aspecte legate de locul de muncă ideal, salariul este considerat important de către 40% dintre tineri, următoarele beneficii pe care le caută sunt în jurul păstrării echilibrului în viaţă şi a mediului de lucru bun: caută îmbinarea dezvoltării profesionale cu cea personală la un job (33%), echilibru viaţa profesională/carieră (31%), mediu de lucru plăcut (28%) şi dinamic (22%) şi de asemenea, o relaţie bună cu colegii (18%).

Așadar, locul de muncă ideal pentru tinerii români reprezintă un loc de învăţare în care simt că se pot dezvolta fără să le fie afectat timpul liber, un loc ce le permite să delimiteze viaţa personală de muncă, un mediu plăcut, dinamic unde au o relaţionare bună cu colegii. Dinamic înseamnă inclusiv faptul că nu trebuie să se mai simtă forţaţi să fie legaţi de un birou ca spaţiu fizic şi de un timing «de stat la birou». Generaţia aceasta lucrează în medie mai multe ore pe zi decât generaţia de peste 35+, făcându-şi jobul şi în afara biroului, după program, cu ajutorul tehnologiei care le facilitează această mobilitate”, declară Lăcrămioara Loghin, Managing Director la Exact CC.

Cum se raportează la jobul actual?


Când se raportează la locul de muncă actual, tinerii consideră că se implica în ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului în care lucrează, fac tot ceea ce pot, însă simt că nu sunt apreciaţi suficient de şefi, nu li se oferă suficient feedback. Deşi pozează în rolul de salvatori la locul de muncă (fac mai mult decât li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), în realitate se victimizează, adoptând o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri însă nu sunt văzut”, având nevoie permanentă de feedback, confirmare că munca le este apreciată.


“Reprezintă generaţia care are nevoie de comunicare permanentă cu şefii, care caută soluţii apelând la short-cut-uri iar de cele mai multe ori, aceste soluţii rapide sunt căutate la colegii seniori, cu mai multă experienţă şi care trebuie să aibă disponibilitatea de a le oferi sfaturi. A apărut în resurse umane chiar conceptul de “colţul consultantului” unde angajaţii tineri doresc să aibă discuţii unul la unul cu seniorii din companie”, declară Monica Sociu, Managing Director, WaveTreeZero.


Când se raportează la companiile din România, evaluează mai degrabă pozitiv interesul pe care acestea îl manifestă pentru dezvoltarea profesională a angajaţilor: tinerii consideră că li se oferă sprijin pentru îmbunătăţirea abilităţilor de ocupare a unei funcţii de conducere în compania în care lucrează (32% de acord vs. 23% dezacord), că angajaţii tineri sunt încurajaţi activ să se dezvolte pentru a ocupa funcţii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).


Şi totuşi, referitor la companiile din România, tinerii între 15-34 de ani considera că acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie şi nu se gândesc la binele societăţii (46% de acord vs. 14% dezacord) şi de asemenea, că nu au niciun scop în afara aceluia de a face bani (56% de acord vs. 10% dezacord). Chiar dacă sunt companii care se gândesc şi la aducerea unor beneficii comunităţii în care activează (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este încă în concordanţă cu aşteptările lor de a vedea companii private, branduri implicate în acţiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunităţii în care activează.

Datele au fost obţinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online în care însuşi respondenţii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal şi apoi au fost măsurate într-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.
Studiul cantitativ online a fost realizat în luna februarie 2017, pe un eşantion de 200 de respondenţi, 15-34 de ani din mediul urban.
Studiu calitativ a fost realizat în luna  decembrie 2016, 200 de respondenţi din Bucureşti. Studiul a fost realizat într-o comunitate online de research având ca target Millennials (15-34 de ani).

 

Adauga un comentariu



Special

Capcanele creşterii

Inflaţia, scumpirea materiilor prime, reducerea investiţiilor guvernamentale şi riscul de recesiune sunt pericole ce pot induce o schimbare de trend în FMCG, după ce 2017 a început neobişnuit de bine pentru furnizori şi retaileri ca urmare a creşterii salariilor, a pensiilor şi a altor venituri bugetare. ...

Afacerea «MEDIU»: cine profită mai mult?

În problematica deşeurilor, accentul se pune pe bani şi mai puţin pe protecţia mediului. Chiar şi legislaţia prezentă şi modificările propuse pentru legislaţia viitoare sunt centrate pe taxe indirecte sau penalităţi, în timp ce problematica mediului apare ca o consecinţă a acestor prevederi de ordin...

arhiva sectiunii

Harta retailului modern


Nou! Harta retailului modern din Romania.

Harta Retailului Modern - 31 martie 2017


Retail

Comerţul modern şi-a adjudecat, în februarie, 14 noi unităţi

Profi a deschis 12 magazine, iar Lidl şi Kaufland, câte unul.   Reţeaua Profi deţine în prezent 523 de magazine, acoperind 272 de localităţi.   Cele mai recente magazine Profi au fost deschise în ultima zi a lunii, la Halchiu şi Brusturi. Nouă dintre noile magazine din a doua lună...

Ianuarie a bifat 16 noi deschideri în comerțul modern

Cele mai multe inaugurări aparțin retailerului Profi Rom Food. Profi încheie luna ianuarie cu un nou record, inaugurând zece magazine . Trei dintre acestea sunt în format City și au fost deschise la Bacău, Cluj Napoca și Giroc (Timiș). În format Loco s-au deschis patru unități, după cum...

arhiva sectiunii