Top LKA: Cei mai puternici comercianti locali

Revista Piata va prezinta cei mai mari comercianti romani: 78 de operatori cu incasari de minimum 1 milion euro in 2010

Comertul cu bunuri de larg consum din Romania este dominat, la varf, de lanturile internationale: 15 retele apartinand unui numar de 10 grupuri cumuleaza 37,2% din valoarea vanzarilor din 2010. Rasturnand perspectiva - sau privind piata din perspectiva fireasca ! - vedem ca aproape doua treimi din vanzarile de bunuri de larg consum sunt realizate prin magazine apartinand firmelor autohtone. Acest segment majoritar este compus din peste 50.000 de firme de comert cu amanuntul, dar asta nu inseamna ca printre acestea n-ar fi jucatori importanti la scara comertului romanesc.

Revista Piata a initiat in aceasta vara un proiect special - Top LKA: Cei mai puternici comercianti locali -, o cer cetare avand ca obiectiv prezentarea pozitiei in piata a celor mai importanti comercianti romani. Este prima lucrare cu acest scop realizata in Romania, iar Piata isi asuma responsabilitatea initierii acestui proiect, dupa cum, cu ani in urma, ne-am angajat la altele, devenite intre timp branduri de referinta in industria bunurilor de larg consum: Harta retailului modern si Ghidul Retail modern, Premiile Comertului Traditional, Premiile PIATA ale industriei bunurilor de larg consum.

Credem ca este in interesul tuturor actorilor din industria bunurilor de larg consum sa cunoasca pozitiile in piata ale marilor comercianti autohtoni, dupa cum acestia insisi au nevoie sa stie cum se situeaza in piata in care activeaza. De asemenea, consideram ca segmentul comerciantilor autohtoni merita cel putin tot atat de multa atentie din partea analistilor si presei de specialitate ca si lanturile internationale.

Fiind prima editie a acestei lucrari, am fi surprinsi sa constatam ca este perfecta. Demersul nostru s-a bazat pe datele proprii, pe datele Ministerului Finantelor, precum si pe colaborarea a numerosi comercianti carora le multumim frumos si pe aceasta cale. Am cuprins toti operatorii despre care avem date ca au realizat in 2010 o cifra de afaceri de cel putin 1 milion de euro (4,2 milioane lei) exclusiv din comertul cu bunuri de larg consum. Sunt companii despre care nu am reusit sa obtinem datele relevante, adica valoarea incasarilor strict din activitatea comerciala. Nadajduim ca pe viitor sa ne bucuram si de cooperarea acestora. De asemenea, apreciem orice initiativa care ne poate ajuta sa imbunatatim aceasta cercetare.

Cele 78 de firme despre care stim ca indeplinesc criteriul mentionat mai sus, al cifrei de afaceri pe 2010, sunt prezentate in acest Top al celor mai puternici comercianti locali sau, cum ne-am obisnuit sa-i numim, Local Key Accounts (LKA). Pe primii 15 dintre acesti comercianti ii regasiti si in clasamentul celor mai mari din Romania, semn al faptului ca, desi fragmentat, comertul autohton are si jucatori foarte importanti la scara nationala.

CEL MAI MARE OPERATOR LOCAL ARE PASAPORT OLANDEZ

Paradoxal, cel mai mare comerciant roman are sediul in Olanda: grupul Mercadia, operatorul retelelor Mic.ro si Macro / Minimax, este inregistrat in Tarile de Jos, dar nu poate fi asimilat lanturilor internationale data fiind prezenta sa exclusiv in Romania (nu ne-am propus sa discutam/speculam pe tema provenientei capitalului). Majoritatea operatorilor fruntasi au o raspandire mai degraba locala sau judeteana, insa unele retele s-au extins la nivel regional sau aproape national; cele mai relevante exemple ar fi Unicarm, Succes, Vel Pitar, Agricola, Oncos si, desigur, Mic.ro, Macro / Minimax. Acest detaliu arata ca putini operatori romani doresc si dispun de forta financiara pentru a crea infrastructura logistica necesara expansiunii in afara pietei "natale".

Angst, Trei G si Alfa Beta sunt trei exemple foarte bune pentru retele care sunt intre primele desi sunt concentrate aproape exclusiv pe localitatile de origine, respectiv Bucuresti, Oradea si Constanta. Alfa Beta este un caz mai special: de ani buni, compania opereaza aceleasi patru magazine (situate in Constanta, 3, si Navodari, 1), dar continua sa-si mareasca incasarile fara ajutorul extinderii. Este semnul unei consolidari foarte puternice a pozitiei in zona sa de influenta. Foarte asemanatoare sunt evolutiile altor doua retele, Trei G si Berlin, cu cresteri ale cifrei de afaceri in conditiile unei relative stabilitati a numarului de magazine operate.

Insa, pentru crestere rapida si intensa a afacerii este nevoie de dezvoltarea retelei de magazine. Este ceea ce ne arata Unicarm, care in ultimii trei ani a investit foarte mult in expansiunea sa pas cu pas, de la nord spre sud, si s-a transformat dintr- un jucator maramuresean in unul cvasi-national. O strategie de dezvoltare a afacerii prin cresterea numarului de magazine arata si Annabella, Diana, Agri cola si mai ales Succes, care incearca sa faca pasul catre categoria grea a operatorilor, prin preluarea spatiilor fostelor hipermarketuri Pic.

Top +1 milion euro, cum mai poate fi numit tinand cont de criteriul de selectie a companiilor, grupeaza companii care opereaza, in total, aproape 1.700 de puncte de vanzare, insa trebuie sa remarcam ca mai mult de jumatate apartin lanturilor Mic. ro, Macro / Minimax. Exceptand retelele administrate de Mercadia, celelalte 77 de companii au, in medie, cate 10 puncte de vanzare. Cifra de afaceri insumata a celor 78 cei mai mari LKA, aproape 2,8 miliarde lei (aproximativ 660 milioane euro), reprezinta 3,5% din piata totala a bunurilor de larg consum, cat Penny si Billa luate impreuna. Per ansamblu, dinamica cifrei de afaceri a Top 78 LKA este foarte buna: +9% fata de 2009. Spre comparatie, Top 30 comercianti din Romania au inregistrat o dinamica a cifrei de afaceri de numai 3,7% fata de 2009.

Din cei 78 de operatori, 30 au avut in 2010 incasari mai mari decat in anul precedent, iar 42 mai mici. Doi comercianti au avut variatie zero, pentru ceilalti patru nefiind disponibile datele pe 2009. Ratele de dinamica variaza foarte mult de la un comerciant la altul, fiind adeseori scrise cu doua cifre si in cazul cresterii si in cel al scaderii cifrei de afaceri.

In interiorul Top 78 LKA putem distinge un nucleu dens: primii 10 comercianti cumuleaza 52,3% din cifra totala de afaceri a celor 78 sau 1,8% din piata romaneasca a bunurilor de larg consum, adica exact cat Lidl. Urmatorii zece cumuleaza inca 18%, pentru ca primii 30 mari comercianti locali sa repre zinte peste 80% din Top 78 LKA sau 2,8% din piata totala a bunurilor de larg consum.

BULETIN DE ANALIZE: RELATIA FURNIZOR - COMERCIANT LOCAL

Am profitat de cercetarea intreprinsa in randul comerciantilor locali pentru alcatuirea Topului LKA pentru a surprinde opiniile acestora despre relatia cu furnizorii de bunuri de larg consum.

La sondajul realizat prin e-mail au participat peste 100 de firme cu activitate de comert cu bunuri de larg consum, care, prin raspunsurile date, ne-au ajutat sa ajungem la cateva concluzii. 1. Pretul ramane principala sursa de stres. Mai mult de jumatate dintre comerciantii locali socotesc ca este extrem de urgenta imbunatatirea (adica micsorarea) pretului produselor livrate de furnizori. Doar 17% considera ca aceasta nu este tocmai o urgenta - acestia sunt, probabil, cei care inteleg si accepta faptul ca preturile de achizitie sunt invers proportionale cu cota de piata a achizitorului.

2. Furnizorii au lacune serioase in comunicarea noutatilor. O treime dintre comercianti considera ca imbunatatirea comunicarii este extrem de urgenta, iar o cincime o considera urgenta. Doar 30% sunt multumiti cu felul in care li se aduc la cunostinta promotiile si produsele noi.

3. Programele de fidelizare a comerciantilor au nevoie de imbunatatiri in continut, dar mai ales in ceea ce priveste modul de implementare. De remarcat ca doar o cincime dintre comercianti sunt multumiti atat de continutul, cat si de executarea programelor de fidelizare care-i vizeaza.

4. Executarea serviciilor, facturarea produselor si atitudinea agentilor de vanzari creeaza nemultumiri mai degraba accidental si nu reprezinta unul dintre aspectele prioritar de imbunatatit.

5. Respectarea comenzilor date de comercianti ramane o chestiune de imbunatatit cu prioritate pentru aproape jumatate dintre comercianti.

CE ASPECTE ALE RELATIEI FURNIZOR-COMERCIANT AU NEVOIE URGENTA DE IMBUNATATIRI?

CE ASPECTE ALE RELATIEI FURNIZOR-COMERCIANT AU NEVOIE URGENTA DE IMBUNATATIRI?

Adauga un comentariu