Pretul alimentelor si capcana deflatiei

Indicii preturilor de consum publicati de Institutul National de Statistica Economica pentru luna iunie au provocat un optimism exagerat in media. Contrar asteptarilor analistilor economici, care au prognozat o crestere a inflatiei de 0,2%, in luna iunie inflatia a coborat la 7,93% pe fondul scaderii preturilor pentru bunurile de larg consum si pentru bunurile de folosinta indelungata. Publicatiile economice, dar nu numai ele, au scos pe prima pagina acest eveniment ca fiind "prima luna cu deflatie din ultimii doi ani". Aceste titluri mi-au amintit de avertismentul lansat de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu: "deflatia poate fi in anumite cazuri mai periculoasa decat inflatia". Intrigat de aceasta afirmatie, am lecturat cateva volume avand ca teme cele mai importante crize economice mondiale si am inteles cat de mult adevar ascunde aceasta afirmatie.
Teoretic, deflatia ar trebui sa fie un fenomen pozitiv, asociat cu scaderea preturilor sau cu cresterea puterii de cumparare. Practic, deflatia angreneaza mecanisme economice care, in functie de conjunctura, pot face mai mult rau decat bine economiei reale. Sa luam cazul concret al economiei romanesti. Dupa doi ani de criza economica, in care producatorii de bunuri de larg consum au redus costurile, au redus personalul, au redus preturile, au taiat tot ce se poate taia pentru a ramane pe piata, profitul acestor companii a ajuns sa reprezinte 2-3% din cifra de afaceri. O presiune continua pe preturi i-ar impinge pe o parte dintre acestia spre faliment, ceea ce inseamna o prelungire a crizei economice prin noi disponibilizari, cresterea somajului, cresterea cheltuielilor bugetare sociale, scaderea incasarilor bugetare din TVA etc. Pe de alta parte, presiunea asupra preturilor ii determina pe producatori sa umble la calitatea produsului. Cu numai o luna in urma am ascultat un astfel de producator, care afirma ca sub presiunea negocierilor dure purtate cu departamentele de achizitii ale marilor retele comerciale, producatorii de mezeluri modifica reteta si livreaza produse inferioare calitativ doar pentru a pastra listarea la raft. Nu in ultimul rand, presiunea pe preturi diminueaza concurenta, companiile mici si mijlocii fiind eliminate rand pe rand de producatorii de dimensiuni mari, cu capacitate de finantare bancara.
Astfel, orice eveniment de deflatie trebuie privit cu prudenta si interpretat conjunctural, astfel incat sa nu cadem in capcana beneficiilor de moment fara sa vedem prapastia aflata in fata. Reteta pentru deflatie trebuie sa fie legata de cresterea veniturilor pentru a avea efecte economice favorabile. In caz contrar, scaderea preturilor pentru bunuri de larg consum, atunci cand nu este sezoniera si repetitiva, poate fi doar un beneficiu temporar, urmat de efecte macroeconomice similare sau chiar mai puternice decat ale crizei economice peste care tocmai am trecut.

Adauga un comentariu